Cum să alegem o cupolă bună pentru un observator astronomic?
Cum să alegem o cupolă bună pentru un observator astronomic?
Sau ce nu îți spune nimeni când vrei să îți cumperi sau construiești o cupolă sau un observator cu acoperiș glisant
© Horațius Flueraș, 2022
www.skywatcher.ro, www.starmax.ro
Cei mai mulți oameni când văd o cupolă albă cu fantă pe o clădire știu că acolo este un observator astronomic. Cei mai mulți oameni când văd un observator astronomic știu ce se află înăuntru – un telescop mare și scump prin care astronomii observă cerul. Și aceasta datorită educației și cărților, revistelor, internetului, televiziunii și filmelor. În cultura universală vestică o clădire semisferică cu o fantă care se deschide este înțeleasă ca fiind un observator astronomic.
Foarte puțini oameni ajung și înăuntrul unui observator astronomic pentru a se uita prin telescoapele din acestea. Motivul este numărul mic de observatoare deschise pentru public și mai ales datorită faptului că observațiile astronomice se desfășoară noaptea. Mai mult, multe din observatoarele publice existente ce au un telescop în cupolă și care ar trebui să permită publicului să observe cerul prin aceste cupole nu sunt deschise noaptea pentru că cei care lucrează la aceste observatoare publice nu prea au chef să stea treji noaptea, să prezinte același cer și să răspundă la aceleași întrebări ce devin sâcâitoare prin repetiție. Uneori cei care sunt plătiți să realizeze aceste observații pentru public nu sunt nici ei pregătiți suficient, nu au cunoștințe adecvate de navigare cerească, nu sunt la zi cu noile descoperiri pentru a putea răspunde publicului curios și de multe ori mai informat ca și ei. Activitatea de educare a oamenilor și de prezentare a cerului prin realizarea de observații astronomice cu un telescop necesită nu doar pregătire în domeniul astronomiei observaționale, competențe pedagogice, dar și pasiune pentru astronomia observațională.
Primele observatoare astronomice moderne au apărut în statele dezvoltate cu susținerea materială a regilor, nobililor și a antreprenorilor în afaceri bogați și unii pasionați de astronomie. În acest sens mulți pionieri ai astronomiei observaționale și descoperitori de de planete, comete, galaxii, stele duble, stele variabile și a altor fenomene astronomice din ultimii 400 de ani au fost amatori. Și în prezent amatorii au o contribuție semnificativă la descoperirea de noi comete, stele variabile, exoplanete, asteroizi și alte fenomene. Astronomia este domeniul în care orice pasionat poate produce încă rezultate științifice sau ce pot fi utilizate în studiile științifice. Astronomia permite oricui ce are un minim de cunoștințe și dotare să înceapă să realizeze un program personal observații sistematice în funcție de interesele personale de cunoaștere cu rezultate științifice. Cel mai de succes și cel mai îndelungat (din 1911 până în prezent) program de observații științifice astronomice pentru amatori este cel de observare a stelelor variabile condus de o asociație de amatori – AAVSO Asociația Americană a Observatorilor de Stele Variabile - Home | aavso.
Astfel dorința tuturor amatorilor de a deține și ei un observator astronomic personal pentru a-și realiza observațiile în același mod și cu aceeași regularitate ca și observatoarele profesionale este de înțeles și este pentru mulți următorul pas pentru eficientizarea timpului alocat realizării de observații astronomice, sistematice sau nesistematice, cu sau fără vreun scop științific. Posibilitatea de ieși din casă și de a deschide cupola sau acoperișul observatorului în 30 de secunde, de a apăsa câteva butoane și a face observații imediat este neprețuită și reprezintă maximul de confort la care poate ajunge orice astronom amator. Mai mult, odată cu automatizarea acestor observatoare personale, astronomul amator își poate permite să doarmă în patul său de acasă în timp ce telescopul, camerele ccd/cmos, calculatorul și clădirea observatorului conlucrează împreună pentru a realiza imagini la obiecte cerești după un program stabilit dinainte pe întreg parcursul nopții, imagini ce vor fi prelucrate și analizate în timpul zilei, așa cum fac și astronomii profesioniști. Observatoarele automatizate pot fi atât de inteligente în prezent încât poat avea grijă singure de telescop și instrumentele dinnăuntru: pot parca telescopul și se pot închide singure dacă detectează nori sau posibilitatea de apariție a precipitațiilor, pot decide să se deschidă și să se închidă singure în funcție de starea vremii pentru a realiza programul de observații programat, pot alege singure obiectele ce vor fi fotografiate în funcție cel mai bun moment de observat în funcție anotimp și oră. Softurile actuale, cele mai multe din ele gratuite, sunt capabile să gestioneze în întregime toate componentele unui observator astronomic modern astfel încât să realizeze observații și imagini în mod automat în funcție de programul presetat. Timpurile în care amatorii trebuiau să îndure frigul, căldura, nesomnul, să regleze frecvent telescopul și instrumentele au dispărut pentru unii dintre pasionați, iar astronomia observațională a devenit un hobby foarte tehnologizat.
La prima impresie poate părea că este un hobby pentru bogați, iar deținerea unui observator astronomic este un lux al bogaților. O dată cu sporirea bogăției la nivel global, creșterea nivelului de trai, inclusiv în România și scăderea prețurilor la telescoapele astronomice și tot ce ține de acestea, astronomia observațională a ajuns să nu mai fie un hobby a bogaților. Orice om ce are un salariu își poate permite în prezent un telescop astronomic. Și din ce în ce mai mulți pasionați cu bugete mai mari ajung să aibă nu doar un telescop performant, dar și să caute să îl instaleze într-un loc fix, într-un observator astronomic personal pentru a-și spori frecvența și eficacitatea utilizării și în același timp confortul.
Ideea scrierii articolului de față a apărut ca urmare a tendinței observate în ultimii 10 ani de creștere a cererii din partea amatorilor și a instituțiilor publice precum școli, muzee, universități, instituții de cercetare în astronomie, de a se dota cu telescoape astronomice din ce în ce mai performante și cupole și observatoare astronomice noi. Am construit, instalat, am folosit și am văzut în ultimii 15 ani multe observatoare cu cupole astronomice profesionale și de amatori, precum și cu acoperiș glisant. Având ca referință cele mai bune cupole astronomice existente în prezent, ce într-adevăr îmbunătățesc experiența folosirii unui telescop și amplifică posibilitățile, frecvența și tipurile de observații ce pot fi realizate cu un telescop, am putut compara soluțiile constructive, avantajele și dezavantajele fiecărui model existent și mai ales am văzut deficiențele de proiectare și realizare, locurile unde s-au redus costurile pentru a le face mai ieftine și efectele negative ale multor soluții și componente implementate în acestea.
Odată cu sporirea numărului de observatoare astronomice și a apariției unor noi producători începe să crească și numărul problemelor pe care le întâmpină noii proprietari. Iar aceste probleme apar mai ales în cazul observatoarelor de amatori ieftine (deși sunt folosite peste tot pe glob și de instituții de la care te-ai aștepta sa facă alegeri mai bune) datorită calității slabe a componentelor acestora. Dezamăgirile apar imediat după primele experiențe nefericite cu astfel de observatoare pline de probleme și de foarte multe ori duc la folosirea din ce în ce mai rar a acestora. Când ai o construcție nefiabilă, ce ar trebui să fie un instrument ce îmbogățește experiența și utilizarea unui telescop și nu o frânează, nu introduce probleme suplimentare, e și normal să apară regrete, frustrări, dezamăgiri și să existe tendința de a folosi din ce în ce mai rar noul observator astronomic. Nu există cupolă de amatori care să nu aibă o multitudine de probleme – nu 1-2 probleme, ci multe și uneori de toate tipurile posibile. Unele probleme nu sunt esențiale pentru funcționarea ei, unele sunt reparabile, dar unele sunt nereparabile. Mai mult, nici una dintre aceste cupole de amatori nu este adecvată condițiilor climatice din România, dar unele pot fi îmbunătățite.
Articolul de față este atât unul educativ, cât și o colecție de observații personale și sfaturi pentru viitorul posesor de observator astronomic. Acest articol nu este scris în urma unei documentări din alte articole și cărți (așa cum sunt scrise majoritatea, nu e o compilație), ci este un text original izvorât din experiența personală directă și discuții extinse cu unii producători de cupole. Lipsa informației pe acestă temă datorită lipsei aproape complete a oamenilor cu experiență care să înțeleagă care sunt cerințele în proiectarea, construcția și exploatarea observatoarelor astronomice generează atât nenumărate cupole și observatoare astronomice construite prost, dar și alegeri din partea viitorilor posesori și utilizatori ce produc nu doar regrete, frustrare, nervi și cheltuieli suplimentare pentru a repara greșeli, componente inferioare și probleme structurale nerezolvabile prin cârpeli, dar și afectează pasiunea astronomilor amatori și utilizarea observatorului, iar în cazul instituțiilor publice acestea ajung să aibă o cupolă nefuncțională perioade îndelungate, perioade în care publicul sau elevii sau cercetătorii nu pot efectua observații astronomice cu telescopul complet funcțional înăuntrul acesteia. Dacă până în prezent unii amatori au făcut greșeli sau au avut așteptări nerealiste privind viitorul observator astronomic personal sau instituțional, nu trebuie ca și următorii astronomi amatori sau instituții de educație și cercetare în astronomie să facă aceleași greșeli. Sau măcar dacă fac aceleași greșeli să fie din lipsa dorinței de a se informa, și nu din lipsa informației!
I. Pentru ce sunt folosite observatoarele astronomice?
În ultimii ani, pe măsură ce astronomii amatori au avansat în cunoștințe, dotări, iar instituțiile ce se ocupă de studiul astronomiei au început să se modernizeze, au apărut pe piața internațională și din România o serie de cupole astronomice de la cele profesionale la cele de amatori, de la modele scumpe la modele ieftine, astfel că un număr din ce în ce mai mare de instituții, școli, universități și astronomi amatori au început să contemple ideea construirii unui observator astronomic sau să caute să le modernizeze cu bani cât mai puțini pe cele existente. În acest articol voi prezenta avantajele și dezavantajele unui observator cu cupolă față de ale unuia cu acoperiș glisant, pornind de la ceea ce ar trebui să fie și să facă o cupolă pentru a constitui un observator astronomic și nu un șopron ce ține de ploaie telescoapelor, iar în ultima parte voi analiza oferta actuală (2022) de cupole astronomice.
Observatorul astronomic este o clădire ce adăpostește telescopul și toată aparatura aferentă atât în timpul în care acesta nu este folosit, cât și în timpul folosirii lui, fără a fi nevoie să fie mutat sau instalat/dezinstalat de fiecare dată. Pentru aceasta este necesar ca acea clădire să aibă un acoperiș care poate fi deschis pentru a putea vedea cerul cu ajutorul telescopului. Avantajul principal și motivul pentru care sunt folosite observatoarele astronomice este posibilitatea de a adăposti permanent telescopul cu toate instrumentele instalate și a le folosi imediat ce acoperișul este deschis. În felul acesta dispar timpii necesari pentru instalarea și calibrarea telescopului (așa cum se întâmplă cu telescoapele mobile), fiind posibilă utilizarea de telescoape mari și grele ce nu pot fi mutate de fiecare dată pentru utilizarea lor. Observatorul astronomic a apărut tocmai din această necesitate, odată cu creșterea diametrului și complexității începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Care este logica funcționării unui observator astronomic? Ce trebuie să facă o clădire ce adăpostește permanent un telescop astronomic pentru a facilita folosirea la maxim a telescopului găzduit? Care sunt proprietățile clădirii și ale acoperișului acesteia ce sunt necesare pentru a asigura o funcționare optimă a telescopului și realizarea de observații astronomice în condiții bune și predictibile? În definitiv, cine investește într-un obsevator astronomic vrea ca acesta să fie nu doar un adăpost pentru telescop când acesta nu este folosit, ci care să faciliteze folosirea telescopului în condiții mai bune decât neprotejat, într-un mod predictibil și care să fie și un adăpost ce are grijă de telescop atât când nu este folosit, precum și mai ales în timpul utilizării.
Astfel clădirea și cupola / acoperișul unui observator astronomic trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a amplifica modalitățile de utilizare a unui telescop și a fi cu adevărat un observator și nu doar un adăpost împotriva ploii/zăpezii.
1. Telescopul dinăuntru să poată observa tot cerul. Aceasta se poate face în 3 moduri, în funcție de a) necesitatea ca observatorul să ofere acces la tot cerul sau nu, b) de existența umidității și a diferențelor mari de temperatură între zi și noapte, c) în funcție de numărul de telescoape ce vor fi adăpostite și d) în funcție de bugetul necesar pentru realizarea lui.
Cu un buget mai redus mulți amatori, dar și instituții de cercetare adoptă varianta construirii unui observator cu acoperiș glisant. Acoperișul se deschide complet și telescopul poate vedea întreg cerul deasupra pereților. Similar acoperișului glisant, dar sub formă de cupolă există cupole pentru întreg cerul (cupole all-sky) a căror parte superioară se deschide complet sub formă de petale ce se lasă într-o parte și în alta la 180 de grade, lăsând să se vadă tot cerul. Cu un buget mai mare, varianta clasică este realizarea unui observator cu acoperiș sub formă de cupolă rotativă cu fantă ce se rotește în jurul propriei axe și care are o fantă ce se deschide pentru a permite observarea cerului. Prin rotația cupolei fanta deschisă poate fi orientată în orice direcție permițând observarea cerului întreg cu telescopul.
2. Odată închis observatorul trebuie să protejeze telescopul și echipamentele dinăuntru împotriva variațiilor mari de temperatură, împotriva umidității, condensului, împotriva prafului, curenților de aer și împotriva dăunătorilor ce s-ar putea instala înăuntru și distruge componentele telescopului (ciuperci ce pot ataca suprafețele optice, insecte ce se instalează în telescop și își lasă materiile fecale pe acesta, rozătoare ce pot deteriora componente electronice rozându-le sau prin materiile fecale ce se pot depune și afecta optica, păsări mici ce pot să își construiască cuib înauntrul observatorului dacă acesta nu este folosit perioade mari, cu tot ceea ce rezultă din transformarea observatorului în adăpost pentru păsări).
Unul dintre avantajele instalării telescoapelor într-un observator astronomic este faptul că acesta protejează telescoapele și echipamentele dinăuntru de umiditate și precipitații. Astfel un observator construit bine, la fel ca și o casă, trebuie să protejeze ocupanții lui, echipamentele, de ploaie, zăpadă, umiditatea din aerul atmosferic, temperaturile extreme și dăunători. Toți aceștia sunt inamici ai telescoapelor, opticii, mecanicii și electronicii folosite pe acestea. Un observator astronomic, indiferent de forma acestuia (cupolă clasică, cupolă all-sky sau acoperiș glisant), în care plouă, intră zăpada și în care este umezeală este un observator construit prost, este cel mult un șopron improvizat, indiferent de cât de bine arată estetic pentru un necunoscător, cât de scump a fost, cât de mulți alți amatori sau instituții s-au păcălit achiziționând / construind un asemenea pseudo-observator. Un observator astronomic construit prost nu oferă protecție, ci este un distrugător de telescoape și echipamente, prin efectele nocive ale temperaturilor excesive, apei, umidității atmosferice și ale prafului și contaminanților chimici combinați cu umiditatea asupra lor. În definitiv nimeni nu vrea să locuiască și să folosească aparatură electronică, electrocasnice, optică, mobilier într-o casă în care plouă, e umezeală mare permanent, e mucegai și mâzgă, e frig sau e arșiță în funcție de cum e afară, bate vântul, intră praful, insectele, păsările și șoarecii. Casele și apartamentele oamenilor sunt realizate pentru a oferi adăpost, protecție împotriva elementelor externe: precipitații, umezeală, temperaturi mari și mici, vânt, praf și prădători/dăunători. La fel se întâmplă cu observatoarele astronomice: acestea trebuie să asigure adăpost telescoapelor și echipamentelor atât în timpul când sunt închise, cât și când acestea sunt utilizate, și mai mult, să facă posibilă folosirea acestora când sunt deschise prin protejarea lor de umiditate (ce se depune altfel pe telescop și instrumente), de vânt (ce poate produce vibrații telescopului), prin aclimatizarea rapidă la temperatura exterioară și prin realizarea accesului la întreg cerul. Chiar dacă nu sunt elemente vii, cele mai multe telescoape astronomice au fost construite și testate de oameni să funcționeze în același mediu în care oamenii trăiesc. Doar cele pentru utilizări în condiții speciale, precum în spațiul cosmic, în deșerturi sau zonele polare sau pentru instalații speciale pot fi supuse factorilor de mediu extremi pentru care au fost construite.
De aceea este bulversant cât de multe observatoare astronomice ce nu oferă un adăpost bun pentru telescoape există în prezent și cât de mulți astronomi amatori, dar și instituții de cercetare și educație ajung să se doteze cu asemenea observatoare inadecvate unei protecții de bun simț, ce sunt proiectate și construite prost din start de către producători sau mici ateliere de meseriași ce nu știu nimic despre un observator astronomic, cupole și clădiri cu acoperiș glisant ce au permenent locuri de infiltrare a apei, datorită elementelor mobile ce nu închid perfect observatorul sau chiar a elementelor fixe executate prost ce nu pot fi astupate decât temporar cu silicon sau alte materiale și ce permit intrarea neîngrădită a prafului în interior și prezența permanentă a curenților de aer ce transportă praf, umiditate, permit intrarea și ocuparea spațiului de către insecte, sopârle, șoareci sau chiar a păsărilor ce ajung să își costruiască cuiburi în observatoarele nefolosite. De obicei problemele de concepție ale multor cupole astronomice sunt dublate de probleme structurale, mecanice și electronice din același motiv – lipsa cunoștințelor privind elementele importante ale unui observator astronomic necesare pentru exploatarea fiabilă și eficientă, lipsa cunoștințelor despre cum să faci un observator astronomic bun. Pe langă lipsa cunoștințelor mai este prezent și elementul prețului – scopul celor mai mulți producători și bricoleuri de cupole și observatoare cu acoperiș glisant nu este de a realiza o cupolă și un observator bun și fiabil, de care astronomul amator sau profesionist să fie mulțumit, ci de a realiza unul ieftin și vandabil în cantități cât mai mari, publicul cărora se adresează fiind cel al amatorilor necunoscători și de obicei cu mai puțini bani, ce nu știu cum ar trebui să fie și cum trebuie să funcționeze un observator bun. Realizarea unei cupole/observator la cel mai mic preț posibil se face exact prin eliminarea tuturor elementelor ce fac ca acea construcție să fie un observator astronomic funcțional și fiabil și nu un șopron ce protejează de ploaie și zăpadă (de cele mai multe ori nici măcar această protecție nu e sigură). Analizând uneori astfel de cupole realizezi că pentru 50% în plus din valoarea ei ar fi putut fi eliminate majoritatea problemelor mecanice importante. Însă cele mai multe au și probleme structurale ce pot fi rezolvate doar printr-o reproiectare a lor.
Umiditatea și condensul
În zonele cu climă temperată sau rece precum e cea din România și din majoritatea Europei toamna, iarna și primăvara temperatura aerului și a obiectelor expuse în timpul nopții scade sub temperatura punctului de condens, moment în care toată umiditatea atmosferică începe să se condenseze pe obiectele mai reci. Telescopul, montura și restul echipamentelor se răcesc pe parcursul nopții, metalul din acestea fiind un bun conductor, radiind căldura lor spre cer (cerul senin poate ajunge de multe ori la temperaturi de -50 / -60 de grade Celsius), astfel că la un moment dat temperatura acestora va coborî sub punctul de condens, moment în care toată umiditatea din aer se va depune pe acestea. Efectul este cel mai rapid toamna, iarna și primăvara când umiditatea atmosferică este mare și temperatura atmosferică este mai scazută și face ca temperatura telescoapelor expuse cerului să scadă mult mai repede sub punctul de condens. Efectul cel mai neplăcut este depunerea apei atmosferice pe componentele optice (oglinzi, lentile), ceea ce duce la imposibilitatea de a mai continua observațiile astronomice. Efectul este mult mai rău când temperaturile sunt negative, umiditatea transformându-se în gheață pe telescoape. Depunerea condensului pe componentele optice ale telescoapelor poate fi întârziată sau chiar evitată prin reducerea suprafeței radiante spre cer cu ajutorul parasolarelor montate în fața telescoapelor, a izolării tubului telescoapelor și mai ales prin încălzirea activă a opticii cu ajutorul unor benzi de încălzire termostatate reglate pentru a menține o diferență mică pozitivă față de temperatura punctului de condens.
În observatoarele cu acoperiș glisant, în cupolele all-sky și în cupolele clasice neizolate condensul se depune nu doar pe telescoape și echipamente, ci și pe pereții interiori și podeaua observatorului, dacă acestea sunt realizate din materiale conductive de căldură (fibră de sticlă, metal sau panouri termoizolante cu suprafețele din metal, beton). Condensul depus pe pereții interiori este periculos pentru echipamente pentru odată închisă cupola sau acoperișul glisant el se va aduna sub formă de picături care se vor prelinge pe pereți sau vor cădea pe telescop, echipamente și pe podea, afectând nu doar componentele telescopului, ci și menținând o atmosferă umedă înăuntru pe perioade mari de timp, ideală pentru dezvoltarea mucegaiurilor și transformarea prafului în mâzgă, ce nu sunt bune nici pentru telescoape, nici pentru oameni. În observatoarele cu cupolă clasică, forma de cupolă și poziția telescopului care este permanent înăuntrul cupolei protejează telescopul de depunerea condensului, acesta depunându-se pe suprafața exterioară a cupolei în cazul cupolelor izolate. În cazul cupolelor neizolate de dimensiuni mici condensul ajunge să se depună și pe suprafețele interioare. Izolația pereților cupolei face să existe perment o diferență de temperatură pozitivă între suprafața exterioară mai rece și cea interioară mai caldă, astfel că nu se va depune condensul pe interior.
Materialul cel mai bun pentru construcția unui observator cu acoperiș glisant în condițiile climatice de la noi este lemnul, care este un conducător de căldură slab și poate absorbi umiditate, astfel că nu se depune condens pe clădire. Și acoperișul glisant trebuie acoperit cu un material slab conducător și acumulator de căldură precum panouri termoizolante din pvc, panouri de fibră de sticlă sau tablă sub care se află o izolație termică și a cărei înclinare să fie îndreptată înafara clădirii când acoperișul este deschis. În cazul cupolelor all-sky nu se poate face nimic pentru prevenirea condensului, motiv pentru care ele sunt mai adecvate în zonele cu umiditate atmosferică scăzută: în zonele aride și în zonele arctice se folosesc observatoare all-sky pentru că umiditatea atmosferică este foarte scăzută, deși este foarte cald sau frig afară – nu frigul este problema dacă mecanica, electronica și optica sunt realizate astfel încât să poată fi folosite în aceste condiții, ci umezeala). Ele sunt preferate în cazul în care accesul rapid la întreg cerul este cea mai importantă caracteristică necesară pentru obiectul de studiu – de exemplu pentru determinarea orbitelor sateliților. Același lucru se poate spune și despre cupolele clasice cu fantă neizolate, construite doar din fibra de sticlă sau din tablă fără izolație termică – condensul interior este o caracteristică a acestora, nu poate fi prevenit, motiv pentru care acesta sunt adecvate doar pentru zonele calde cu umiditate atmosferică scăzută. Singura măsură ce se poate lua după apariția condensului pe interior și pe telescoape este închiderea cupolei și folosirea unui dezumidificator împreună cu o sursă de căldură ca să extragă umiditatea din aerul din interiorul cupolei – cu condiția ca aceasta să fie închisă bine, cât mai ermetic posibil, să nu aibă fante, canale sau crăpături prin care să poată intra permanent umiditatea exterioară, în acest caz dezumidificatorul fiind mai puțin eficient, el fiind în situația să scoată apa din întreaga atmosferă, lucru imposibil.
În condițiile climatice din România și în zonele centrale și nordice ale Europei, cele mai bune observatoare din punctul de vedere al comportamentului la condens sunt cele izolate termic.
Variațiile mari de temperatură
Temperatura variază în timpul zilei și al nopții și în cursul anotimpurilor. Cel mai important pentru noi este variația zi-noapte, întrucât telescoapele folosite noaptea trebuie să ajungă la o temperatură similară cu cea exterioară pentru ca imaginea lor să nu fie distorsionată de valurile de căldură ce se formează în fața lor în urma procesului de răcire radiativă. Obseratorul astronomic trebuie să protejeze telescoapele de variațiile mari de temperatură între zi și noapte. Mulți astronomi amatori și profesioniști, precum și mulți producători de observatoare vor spune că interiorul unui observator trebuie să fie permanent în echilibru cu temperatura mediului exterior, să aibă aceeași temperatură ca cea exterioară pentru ca telescopul dinăuntru să fie permament aclimatizat. Ideea este corectă însă modalitatea de realizare a aclimatizării este mai complicată.
Cea mai bună aclimatizare a unui telescop se face când acesta stă permanent afară, la umbră, protejat de razele soarelui, astfel încât să nu se încălzească excesiv de la expunerea directă la soare pe parcursul zilei. Dacă diferențele de temperatură între zi și noapte nu sunt mari, acesta va reuși să urmărească temperatura de afară într-un timp scurt. Dacă diferențele de temperatură zi-noapte sunt mari telescopul va ajunge mai greu să urmărească scăderile rapide de temperatură și să fie în echilibru, astfel că se va aclimatiza mai greu sau deloc noaptea. Păstrarea afară a telescopului nu este o garanție că acesta e aclimatizat permanent!
Un telescop adăpostit într-o clădire cu acoperiș glisant sau într-o cupolă se comportă complet diferit însă, datorită comportamentului termic al clădirii în sine, a materialelor din care este realizată. Cu cât este mai mare observatorul, cu atât este mai mare inerția termică. Cu cât este mai mic, cu atât inerția termică este mai mică și este nevoie de o izolație mai bună și a climatizare activă. La marile observatoare sunt prevăzute măsuri de răcire activă a cupolei pentru o aclimatizare controlată rapidă la temperatura exterioară – fante ce se deschid selectiv pe tot perimetrul cupolei pentru facilitarea formării unui curent de aer direcționat, ventilatoare care extrag aerul cald și introduc aer rece filtrat și dezumidificat de afară, instalații de aer condiționat care răcesc interiorul cupolei închise până la termperatura ce va fi afară conform prognozei meteo. Observatoarele mici însă au nu doar o inerție termică mică, datorită volumului, de cele mai multe ori și datorită lipsei izolației, precum și lipsei unor sisteme de climatizare pasive sau active. De multe ori singura metodă de climatizare este deschiderea acoperișului sau a fantei și așteptarea să se uniformizeze temperatura interioară cu cea exterioară.
Construcțiile din cărămidă, beton, BCA pe care se instalează o cupolă sau un acoperiș glisant adaugă o problemă suplimentară: ele au o inerție termică mare datorată masei mari a zidăriei. Pentru a nu constitui o problemă pentru observațiile astronomice, clădirea trebuie să fie bine izolată termic la exterior, iar partea de observator și cupolă să fie la rândul ei izolată termic de restul clădirii, astfel încât să nu existe transfer de căldură major între cele două.
După cum deja se poate intui și în combaterea efectelor variațiilor de temperatură un observator izolat termic este superior celor neizolate, datorită posibilității de a fi climatizat. Un observator cu pereții și acoperișul izolate termic și cu o cupolă izolată termic poate fi climatizat și în același timp oferă o protecție mare față de schimbările externe de termperatură. În observatoarele cu acoperiș glisant și cupolele izolate termic, la închiderea acestora după observații realizate în timpul nopții, temperatura interioară se păstrează scăzută pe parcursul zilei până în seara următoare, astfel că telescopul este aproape aclimatizat și se poate aduce la temperatura optimă în timp scurt în mod pasiv prin deschiderea cupolei sau în mod activ printr-o instalație de aer condiționat.
Izolația termică a cupolei observatorului ajută și în cazul observațiilor realizate în timpul zilei la Soare, de exemplu, odată încălzit aerul din cupolă, aceasta protejând interiorul și telescopul de efectele căldurii excesive directe asupra telescopului și a valurilor de căldură ce se pot forma în interior ce distorsionează imaginile.
Izolația termică a cupolelor clasice și a observatoarelor cu acoperiș glisant se realizează prin introducerea unui strat izolator în structura cupolei, pereților sau a acoperișului și prin vopsirea în alb a suprafețelor exterioare pentru a reflecta mai bine radiația termică. Cupolele clasice din fibră de sticlă se izolează printr-un strat intermediar izolator integrat în structura panourilor. Cupolele din metal se izolează prin acoperirea la interior cu un strat de vată de sticlă/bazaltică/polistiren/spumă poliuretanică, placat apoi cu lemn sau pvc în culori deschise. Observatoarele cu acoperiș glisant se izolează la nivelul pereților din zidărie sau lemn cu vată minerală, polistiren sau spumă poliuretanică la interior sau exterior, urmat de placarea la interior cu lemn sau rigips sau prin realizarea pereților observatorului din panouri termoizolante cu miez de spumă poliuretanică, placată la interior cu lemn sau rigips.
Izolarea termică a cupolelor este eficientă doar dacă ele pot fi închise ermetic când nu sunt folosite. În poziție închisă nu trebuie să existe locuri prin care aerul, umiditatea, vântul și praful de afară să poată intra în interiorul cupolei. Când cupola sau observatorul cu acoperiș glisant sunt închise ermetic, ele păstrează temperaturile scăzute din timpul nopților precendente și se pot climatiza activ răcind sau încălzind interiorul lor cu ajutorul unui aparat de aer condiționat cu invertor.
Praf, curenți de aer
Praful ajunge în interiorul unui observator bun prin 2 locuri: când acesta este deschis prin fantă / acoperișul retras sau pe ușă, în ambele cazuri prin acțiunea curenților de aer. Când este închis, în interior nu ar trebui să fie curenți de aer, iar praful ce a intrat deja se depune pe toate suprafețele interioare, inclusiv pe instrumente de unde va fi șters la intervale regulate de timp, în funcție de frecvența folosirii observatorului. În cazul unui observator astronomic ce nu se închide bine, praful și alte insecte mici vor pătrunde înăuntru în mod permanent purtați de curenții de aer ce se formează datorită crăpăturilor și fantelor din structura construcției. În acest caz necesitatea ștergerii prafului depus și a curățirii opticii telescoapelor va fi mult mai frecventă. Dacă observatorul este amplasat și într-o zonă cu multe particule în suspensie (precum orașele sau zonele cu nisip) efectele negative vor fi și mai mari, iar necesitatea curățeniei mult mai frecventă. Praful și particulele chimice în suspensie sunt dăunătoare în special pentru optica telescoapelor. Fiecare operațiune de curățare a oglinzilor și lentilelor, cu oricâtă delicatețe s-ar realiza, produce zgârieturi la nivelul straturilor reflective ale oglinzilor și a straturilor antireflex, zgârieturi ce se acumulează în timp și reduce performanțele opticii prin reducerea transmisiei de lumină și astfel a capacității de adunare a luminii, precum și prin creșterea reflexiilor parazite și scăderea astfel a rezoluției telescopului. Una e să cureți oglinzile/lentilele o dată la 1-2-3 ani cum se întâmplă în observatoarele astronomice ce se închid bine și alta e să le cureți tot la 1-2-3 luni cum se întâmplă în observatoarele în care bate vântul, e praf și umiditate înăuntru.
Efectul este și mai grav dacă observatorul este amplasat în zone poluate, unele particule de substanțe chimice organice (cel mai frecvent din carburanți) și grăunțe de polen se depun pe optică și produc chimic mici fisuri în straturile reflective și în antireflex. Filmul depus de substanțele chimice poluante și polenul trebuie curățate imediat ce sunt observate pentru că efectele negative se produc rapid.
De asemenea particulele de nisip purtate prin atmosferă au un efect de microabraziune pe sticla optică, fiind un bombardament permanent asupra oglinzilor și lentilelor. Pe parcursul anilor această microabraziune va duce la degradarea straturilor reflective și antireflex și a formei oglinzilor și lentilelor prin aparția unor micro-găuri ce vor deforma local oglinzile și vor introduce din ce în ce mai multe reflexii parazite.
Din acest motiv este indicat ca oglinzile și lentilele să fie protejate când nu sunt folosite cu capace sau obturatoare.
Daunători
O cupolă ce nu se închide bine devine un adăpost pentru insecte, păianjeni, șopârle și șoareci, care intră înăuntru prin micile crăpături din structură sau prin canalele din jurul inelului de rotație și a șinelor de glisare a observatorului. Majoritatea observatoarelor amatorilor și a telescoapelor ajung să reprezinte casă pentru multe insecte datorită nenumăratelor fante și crăpături prin care acestea pot intra.
3. Cupola sau acoperișul glisant trebuie să fie funcționale și să fie fiabile mecanic și electronic
Un observator cu cupolă sau acoperiș glisant nu este doar un adăpost pentru telescop și instrumente, ci este un instrument el însuși ce facilitează funcționarea telescopului. Pentru aceasta observatorul trebuie să fie realizat și să funcționeze cât mai bine structural, mecanic și electronic, să fie fiabil în timp pe perioade îndelungate, fără a fi el însuși o problemă ce împiedică funcționarea telescopului. Orice timp în care cupola sau acoperișul glisant nu sunt 100% funcționale reduce timpul de observații, împiedică realizarea unor proiecte de cercetare științifice în timp util și uneori împiedică observarea unor fenomene interesante unice sau greu observabile. De asemenea, în cazul observatoarelor astronomice operate de la distanță, apariția unei probleme tehnice poate avea consecințe neplăcute, grave și de multe ori costisitoare. Evenimente precum blocarea fantei cupolei într-o poziție deschisă, pierderea orientării cupolei față de telescop, prelingerile de apă pe telescop sau componentele electronice, toate necesită călătorii pentru remedierea problemelor, timp în care nu doar că observatorul este nefuncțional, dar în cazul în care nu e nimeni în apropiere ce poate interveni poate duce la avarierea echipamentelor din el.
Observatoarele cu acoperiș glisant au mai puține puncte potențiale de eroare fiind mai simple, iar dacă sunt proiectate și executate bine, cu componente de calitate bună pot funcționa mult timp fără probleme. Observatoarele cu cupolă fiind mai complexe au mai multe elemente ce pot genera erori și probleme atât structurale, de integritate, cât și mecanice și electronice. În continuare ne vom referi doar la observatoarele cu cupolă din fibră de sticlă și polietilenă pentru că acestea prezintă cele mai multe probleme, fiind în general achiziționate de la diverși producători de multe ori amatori în realizarea unor asemenea construcții.
Fiabilitatea din punct de vedere al funcționării observatoarelor comerciale este o problemă majoră la toate cupolele cu prețuri mici. Pentru cele mai multe proiectarea și construcția lor pare să se fi făcut după un singur principiu: să fie cât mai ieftine posibil, fără nici o considerație privind fiabilitatea în timp, deficiențele și defectele fiind o caracteristică inclusă ce urmează să se manifeste în perioada imediat următoare asamblării. Unele par a fi create să reziste și să funcționeze doar într-un atelier acoperit, cu temperatură controlată. Dincolo de obiectivul prețului cât mai mic, în spatele unor asemenea produse stă pur și simplu amatorismul, lipsa cunoștințelor și experienței acestor producători de șoproane rotative sub formă de cupolă, numite impropriu cupole astronomice.
Principalele probleme ce pot apărea sunt:
a) Pereți subțiri ce nu își mențin forma în timpul funcționării, iar în timp duc la deformarea cupolei. Majoritatea au pereți de 4-6mm grosime, indiferent de diametrul cupolei, ceea ce este prea puțin pentru a asigura integritatea structurală. Unele cupole își modifică vizibil forma în timpul rotației datorită forțelor ce apar. Unele modele au pereții atât de subțiri încât lumina zilei se vede prin pereți!
b) Cupole cu forme ce deviază de la cea de semisferă. Semisfera este forma clasică a cupolelor și are 3 avantaje importante pentru care a s-a impus: degajează cel mai bine apa pluvială înafara acesteia; curgerea aerului pe suprafața acesteia este laminară, nu se formează microvortexuri care să distorsioneze imaginile telescopului; datorită formei sale vântul împinge spre sol cupola dacă aceasta nu are găuri prin care poate intra înăuntru să o umfle, deci nu va fi luată pe sus în cazul unor furtuni sau viteze mari ale vântului frecvente în zonele montane la altitudini mari. Amatorismul și necunoașterea acestor aspecte au dus la apariția unor cupole ce nu sunt semisfere, ce fie vor sa își ia zborul, fie vor să se auto-inunde la fiecare ploaie. Doar siliconul împiedică intrarea apei înăuntru, însă umezeala se transmite înăuntru prin fundațiile pe care sunt montate, ce nu sunt izolate la rândul lor.
c) Lipsa unui inel de rotație solid. Pentru ca rotația cupolei să se realizeze lin aceasta trebuie să se rotească pe un inel solid ce nu se deformează sub greutatea cupolei. Majoritatea cupolelor ieftine nu au un inel de rotație adecvat sau nu îl au deloc. Partea mobilă se rotește pe roți fixate pe pereții inferiori de fibra de sticlă, care se deformează sub greutatea cupolei. În cel mai bun caz partea ce are contact cu roțile și/sau unde sunt montate roțile are o grosime mai mare decât restul pereților. În timpul rotației aceste cupole se deformează, scârție, au hopuri, pocnesc, viteza de rotație variază, iar unele vibrează cu totul. La o cupolă realizată corect singurul zgomot este cel al motoarelor.
d) Folosirea unor roți din materiale moi sau improvizate, fără rulment și fără ax de rotație. Cel mai dezastruos model pe care l-am văzut avea rondele din poliamidă sau pom în loc de roți. Deasemenea roțile multor cupole se învârt pe șuruburi filetate în loc de un ax neted.
e) Folosirea unor motoare subdimensionate pentru antrenarea cupolei: de la motoare de ștergătoare de parbriz la motoare industriale mici de 12V.
f) Folosirea unor angrenaje din poliamidă pentru rotirea cupolei: roți dințate din poliamidă se rotesc pe o cremalieră subțire de metal pentru a transmite mișcarea motorului la cupola. La fiecare rotație poliamida este erodată de cremalieră sau de rotile din metal, astfel că la scurt timp apar jocuri în angrenarea cupolei.
g) Deschiderea fantei prin frecare sau alunecare cu un sistem de angrenare cu frânghie, cablu metalic sau lanț de plastic montat pe margine sau pe centru. Panourile retractabile ce deschid fanta glisează pe partea fixă a cupolei pe niște canale modelate în cupolă, fără nici un sistem care sa faciliteze mișcarea sau în cel mai bun caz prin alunecare pe 2 fâșii de teflon. Un astfel de sistem produce o mișcare greoaie a fantei cu momente în care fanta se blochează. Sistemul primitiv de antrenare folosit nu este capabil să asigure o mișcare de închidere/deschidere lină și fără deplasări laterale. Fiabilitatea nu este o componenta luată în considerare la realizarea unui asemenea sistem de deschidere a fantei. Cupolele bune folosesc o deschidere pe roți cu șine, un sistem de antrenare cu lanț metalic sau cremalieră, împreună cu pistoane hidraulice.
h) Cea mai interesantă greșeală ce denotă amatorism este vopsirea exteriorului și interiorului cupolelor în culori închise. Am văzut cupole ce la exterior sunt verzi, roșii, albastre, maro, galbene. Ideea posesorilor acestor cupole a fost probabil să se asorteze coloristic cu spațiul în care sunt instalate, cu o grădină, cu o clădire etc. Nu s-au gândit probabil ce efect are o culoare închisă: absorbția căldurii și încălzirea interiorului cupolei în timpul zilei. Culoarea albă a majorității cupolelor este aleasă pentru a reflecta lumina, inclusiv radiația infraroșie, astfel încât nu se va încălzi la interior. La fel se întâmplă cu interiorul cupolelor: aproape toate cupolele ieftine sunt vopsite în albastru închis, negru, gândirea din spatele acestei decizii fiind probabil pentru a se asorta cu cerul nopții sau pentru a nu reflecta lumina din interiorul ei. Efectul este același ca la exterior: absorbția căldurii pe timp de zi. Cupolele profesionale au interiorul în nuanțe deschise, dar alese astfel încât să nu reflecte luminile interioare.
i) Folosirea doar a siliconului ca metodă de izolare a îmbinărilor și lipsa protecției fantelor și canalelor cupolei. Cupolele astronomice sunt realizate din panouri ce nu se îmbină perfect unul cu altul și care se asamblează cu șuruburi. După asamblare la fiecare îmbinare există găuri pe unde poate intra apa, praful și aerul. Pentru a preveni acest fapt se folosește silicon în momentul asamblării pentru a închide și a izola toate aceste îmbinări. Rotația unei cupole cu pereți subțiri, îmbinată imperfect, pe o bază neuniformă, sub acțiunea radiației UV produce permanent crăpături în izolația de silicon prin care va intra apa, praful, vântul în timpul rotației cupolei. Astfel aceste cupole au nevoie de reparații permanente. Tuburile cu silicon sunt un accesoriu ce nu trebuie să lipsească din nici o cupolă ieftină de fibră de sticlă sau polietilenă, pentru ca nu se știe ce nouă fisură apare în ziua următoare. Este recomandabil observarea interiorului cupolei după o ploaie pentru a detecta noile fisuri după prelingerile de apă din interior! De asemenea inelul de rotație și ale fantei sunt locuri prin care praful, umiditatea și curenții de aer își fac loc în interior întrucât canalele ce permit mișcarea cupolei nu sunt izolate.
Toate aceste probleme de izolare specifice cupolelor de fibra de sticlă și polietilenă sunt inexistente în cazul cupolelor profesionale ce folosesc garnituri pentru a închide aproape ermetic îmbinările cupolei și a izola azimutul.
II: Avantaje și dezavantaje ale diferitelor tipuri de observatoare astronomice
1. Observator cu acoperiș glisant
Avantaje:
- Ușurința construirii acestuia, putând fi realizat cu materiale ușor disponibile (lemn, tablă, panouri termoizolante) ce pot fi prelucrate cu scule de mână simple.
- Simplitatea automatizării – nu există decât o piesă ce trebuie să se deschisă și închidă – acoperișul, astfel că un singur motor cu senzori pentru capete poate să execute această mișcare în siguranță;
- Simplitatea construcției: realizarea observatorului este similară cu realizarea unei cabane, șopron, cu singura diferență că acoperișul (total sau doar o parte din el) glisează pe un sistem de șine.
- Acces la tot cerul: prin deschiderea acoperișului telescopul poate vedea tot cerul, 360 de grade împrejur, deasupra pereților clădirii. În felul acesta orientarea vizuală pe cer este mai ușoară pentru observații vizuale și nu există senzația de claustrofobie indiferent de mărimea clădirii observatorului, senzație tipică cupolelor mici.
- Posibilitatea de a instala în observator mai multe telescoape astronomice, fiecare pe montura lui și a face astfel observații în mai multe zone ale cerului simultan, la mai multe obiecte cerești, ceea ce aduce o eficiență mai mare în programele de observații.
- Siguranță – un observator astronomic cu acoperiș glisant poate fi confundat cu o clădire obișnuită, o anexă la casă sau o magazie, pe când o cupolă astronomică este explicită pentru ceea ce conține – echipamente scumpe.
Dezavantaje:
- Principala problemă a observatoarelor cu acoperiș glisant este condensul. Telescoapele fiind sub cerul liber când acoperișul este deschis, temperatura acestora coboară frecvent sub punctul de condens, moment în care apa atmosferică se condensează pe telescoape. În observatoarele cu acoperiș glisant condensul se poate depune și pe pereții interiori și podeaua observatorului, dacă acestea sunt realizate din materiale conductive de căldură (metal sau panouri termoizolante cu suprafețele din metal).
- A doua problemă a observatorelor cu acoperiș glisant este imposibilitatea de a ermetiza acoperișul glisant în poziție închisă. Acoperișul glisează pe un sistem de șine ce nu permit o închidere perfectă, altfel nu s-ar putea mișca acoperișul. Imposibilitatea de a închide ermetic acoperișul face ca interiorul observatorului să aibă aproape aceleași condiții atmosferice ca în exterior și anume o temperatură apropiată de cea exterioară și o umiditate apropiată. Temperatura și umiditatea nu vor fi niciodată identice cu cele exterioare deoarece chiar și închis imperfect acoperișul, camera protejează într-o anumită măsură de condițiile exterioare. Dacă acestea ar fi stabile pe perioade îndelungate s-ar ajunge la un echilibru între interior și exterior. Dar cum vremea se schimbă permanent, în general nu va fi un echilibru, va fi o diferență de temperatură și umiditate, iar interiorul va rămâne în urma schimbărilor exterioare. Din acest motiv în observatoarele cu acoperiș glisant o instalație de climatizare va avea o eficiența mai scăzută, eficiența depinzând de cât de bine închide acoperișu încăperea.
- A treia problemă a observatoarelor cu acoperiș glisant este vântul. Vântul bate peste telescoape când sunt folosite și acestea se înalță deasupra pereților și poate induce astfel vibrații ce afecteză imaginile. În zonele cu vânt frecvent un observator cu acoperiș glisant este inutilizabil datorită vibrațiilor induse telescopului. În astfel de zone observatoarele cu cupolă sunt ideale, întrucât cupola protejează telescopul de rafalele de vânt.
- Închiderea acoperișului glisant trebuie să aibă loc întotdeauna după orientarea telescopului în poziția de parcare care nu blochează închiderea acoperișului. Altfel în momentul închiderii acoperișul va lovi telescopul.
- Acoperișul glisant trebuie asigurat împotriva rafalelor de vânt, atât în poziție deschisă, cât mai ales închisă. Dacă există locuri pe unde se pot forma curenți de aer, un acoperiș închis neasigurat poate fi ridicat de vântul puternic, acesta comportându-se ca o velă. Această securizare a acoperișului se poate face atât prin glisarea pe un sistem de șine ce nu permite scoaterea acestuia, cât și prin cleme metalice ce blochează mișcarea acoperișului când acesta este închis.
- Acoperișul glisant nu blochează luminile parazite din jur.
- Un observator cu acoperiș glisant ocupă o suprafață de teren mai mare decât o cupolă. În plus, șinele pe care se deplasează acoperișul se extind înafara clădirii, astfel că 2-4 stâlpi de susținere vor fi permanenți vizibili din exterior.
2. Observator cu cupolă cu deschidere completă (all-sky)
Avantaje:
- Avantajul principal este deschiderea completă a acestuia asigurând telescopului acces la tot cerul, fiind limitat doar de viteza de mișcare a monturii. În felul acesta se pot urmări obiecte cerești ce se deplasează rapid – sateliți, deșeuri spațiale.
- Prețul mai mic decât o cupolă clasică cu mecanism de rotație cu viteză mare (ce se poate roti rapid pentru a urmări deplasarea sateliților și deșeurilor spațiale pe cer)
- Simplitate mai mare în construcție și utilizare decât o cupolă clasică cu fantă. Petalele se deschid la începutul sesiunii de observații și se închid la sfârșit.
- O protecție parțială împotriva rafalelor de vânt și a luminilor parazite. Petalele pe ambele părți pot fi deschise parțial pentru a bloca rafalele de vânt și luminile parazite din una sau două direcții.
- Dacă pereții cupolei sunt izolați termic și sunt folosite garnituri pentru etanșeizare, cupola poate fi climatizată în poziție închisă pentru a elimina umiditatea depusă în timpul nopții, pentru a menține o temperatură mai scăzută în interior pe parcursul zilei și pentru a răci activ telescopul înaintea unei sesiuni de observații.
- Ocupă o suprafață de teren mai mică decât observatoarele cu acoperiș glisant.
Dezavantaje:
- O parte dintre dezavantajele observatoarelor cu acoperiș glisant se întâlnesc și în cazul cupolelor cu deschidere completă: condensul se poate depune în timpul observațiilor pe telescop, echipamente și pereți. Odată deschisă cupola telescopul este afectat de rafale de vânt și lumini parazite, ce pot fi blocate parțial prin deschiderea parțială a cupolei.
- Prețul mai mare decât al unui observator cu acoperiș glisant. De asemenea și complexitatea mai mare a cupolei, ce nu poate fi realizată de oricine. În general aceste cupole sunt realizate din fibră de sticlă.
3. Cupolă clasică cu fantă
Avantaje:
- Asigură o protecție totală a telescopului în timpul utilizării și când nu este folosit. Cupola cu fantă adapostește complet telescopul înăuntru când fanta este deschisă de luminile parazite, rafale de vânt, umiditate și codens, creând un mediu optim pentru observații astronomice. Condensul se depune pe pereții exteriori ai cupolei la cupolele izolate indiferent de umiditatea atmosferică. La cele neizolate condensul rămâne pe exteriorul cupolei dacă umiditatea atmosferică nu este mare și cupola are un diametru mare. În zonele cu vânt constant cupola cu fantă este singura fezabilă pentru utilizare, protejând permanent telescopul de efectele rafalelor de vânt.
- Cupolele izolate termic și cu elementele mobile ermetizate pot fi climatizate complet atât activ, cât și pasiv. Telescoapele se aclimatizează mai repede sau pot fi preaclimatizate la temperatura prognozată pentru noaptea respectivă, astfel că timpul efectiv de observații este maxim.
- Cupola are un coeficient mai mare de aerodinamicitate, prin forma acesteia rezistând la rafale de vânt mai mari decât celelalte tipuri de observatoare astronomice. În poziție închisă, dacă nu există fante pe unde se pot forma curenți de aer, datorită formei cupolei rafalele de vânt tind să o apese spre sol. Cupolele ermetizate rezistă la viteze ale vântului de 200km/h până la 300km/h, fiind astfel cele mai adecvate pentru utilizare în zonele de munte, la altitudine mare, unde vântul bate cu putere, dar unde numărul zilelor senine este mai mare, atmosfera mai curată și mai subțire - locul ideal pentru observații astronomice. Acesta este motivul pentru care majoritatea observatorelor astronomice sunt localizate în munți, la altitudini mari și totodată motivul pentru care aceste observatoare sunt sub formă de cupolă cu fantă.
Cupolele ce nu se închid ermetic, cum sunt aproape toate cupolele de fibră de sticlă ieftine, datorită fantelor din inelul de rotație și din fantă rezistă doar la viteze mici de rafală, cei mai mulți producători neoferind nici o garanție în acest sens. La viteze mari vântul tinde să umfle și să ridice, scuture aceste cupole. Doar câteva cleme de siguranță plasate pe perimetru le țin pe poziție. Cu toate acestea micile mișcări de ridicare pe care le suportă deteriorează structura cupolei și mecanismele de rotație. Toleranțele mari permit deplasarea stânga-dreapta frecventă a cupolei pe inelul de rotație, pentru rotirea lină a ei în urma unui asemenea eveniment fiind necesară repunerea ei în poziția corectă. Aceste cupole nu pot fi folosite în zone de munte la altitudini mari, fiind într-un pericol permanent de deplasare sau chiar distrugere sub acțiunea vântului. De asemenea, nu este recomandabil să fie montate la înălțime mare, pe acoperișuri, din același motiv.
- Se pretează la automatizare și utilizare nesupravegheată (sau robotizată). Prin motorizarea azimutului și a fantei și controlul motoarelor prin calculator, cupola poate fi automatizată și sincronizată cu mișcările telescopului din ea. Datorită faptului că oferă protecție totală a telescopului în timpul utilizării, indiferent de poziția telescopului, poate fi folosită nesupravegheat. Prin montarea unor senzori de ploaie și a unei surse de alimentare neîntreruptibile cupola și telescopul devin imune și la schimbările atmosferice, la apariția ploii și la întreruperea energiei electrice. În cazul în care senzorul detectează cer acoperit, acesta comandă calculatorul cupolei să închidă cupola și telescopul indiferent de programul pe care îl efectuează telescopul. În cazul întreruperii alimentării cu energie electrică, un mic calculator independent alimentat de la bateria UPS-ului comandă închiderea fantei cupolei. În acest fel cupola poate fi controlată de la distanță și programată împreună cu telescopul să realizeze observații astronomice în mod autonom.
Și celelalte tipuri de observatoare pot fi automatizate, însă ele nu oferă gradul de protecție pe care îl oferă o cupolă cu fantă.
- Ocupă o suprafață de teren mai mică decât observatoarele cu acoperiș glisant.
Dezavantaje:
- Pentru mulți astronomi amatori sau instituții principalul dezavantaj este prețul, o cupolă cu fantă construită bine și fiabil fiind cel mai scump tip de observator astronomic. Deși în prezent există de vânzare cupole cu fantă din fibră de sticlă relativ ieftine, acestea sunt mai mult niște șoproane circulare sub formă de cupolă, niște distrugătoare de telescope și hoți de timp de observație pentru că nu oferă adăpostul necesar și funcțional pentru utilizarea optimă a telescoapelor, așa cum am arătat mai sus, iar deficiențele de toate tipurile lor duc la întreruperea, blocarea sau întârzierea desfășurării observațiilor. Există foarte puțini producători care realizează cupole bune și modelele lor sunt realmente cele mai scumpe cupole.
- Complexitatea cupolei cu fantă este cea mai mare dintre toate tipurile de observatoare astronomice optice. Dacă nu este realizată bine o astfel de cupolă se transformă într-un șir de probleme fără rezolvări bune. Oricâte îmbunătățiri, reparații și cârpeli fac proprietarii lor ele nu ajung niciodată să funcționeze bine și fiabil. Șoproanele circulare cu fantă rotative, denumite impropriu cupole astronomice, sunt cel mult niște proiecte de cupole astronomice, la care proprietarii lor sunt nevoiți să repare, să improvizeze și să îmbunătățească constant o construcție realizată prost și uneori chiar proiectată prost care generează singură probleme prin formele dubioase pe care unele le au sau prin elementele constructive alese. Există construcții tip cupolă destinate uzului astronomic care se abat prin forma lor de la forma semisferică, afectând atât curgerea maselor de aer pe suprafața exterioară și rezistența cupolei la vânt, cât și eliminarea în exterior a apei pluviale și zăpezii, acestea având tendința să se acumuleze la baza ei și sub cupolă.
III. Producători de cupole pentru observatoare astronomice și observatoare cu acoperiș glisant
Ne propunem în capitolul de față să alcătuim o listă a tuturor producătorilor cunoscuți de observatoare astronomice comerciale cu cupolă sau acoperiș glisant. Aceștia pot fi împărțiți în 2 categorii, în funcție de calitatea cupolelor sau observatoarelor cu acoperiș glisant:
- producători profesioniști – ce produc cupole sau observatoare profesionale
- producători amatori – ce produc cupole sau observatoare pentru amatori.
1. Ce diferențiază o cupolă sau un observator cu acoperiș glisant profesional de unul pentru amatori?
Așa cum se poate concluziona în urma capitolului I, principalele elemente ce le diferențiază sunt:
a) Calitatea construcției atât structural, cât și mecanic și electronic. Cupolele astronomice profesionale, precum și observatoarele cu acoperiș glisant sunt mai rezistente, cu pereți mai groși, în general cu izolație termică fie standard, fie opțională, cu posibilitatea ermetizării cupolelor la diferite condiții meteo. Datorită acestor calități observatoarele profesionale pot fi supuse la condiții meteo mult mai dure decât cupolele de amatori: de exemplu este comun rezistența garantată la rafale de vânt peste 200-250 km/h specifică cupolelor profesionale, față de cele comerciale care nu au au nici o astfel de rezistență și nici garanție comercială.
Spre deosebire de cele profesionale, cupolele și observatoarele de amatori sunt pline de probleme structurale, mecanice și electronice. Aceste cupole sunt mai mult un proiect, decât un instrument finit gata de pus pe piață. Cumpărătorii acestor cupole și observatoare sunt nevoiți să remedieze diferitele probleme inerente lor: unele sunt reparabile, unele sunt nereparabile – sunt rezultatul proiectării sau componentelor inadecvate și de calitate slabă utilizate de producător.
Spre deosebire de cupolele profesionale, cele de amatori au toate pereți subțiri, uneori din rășină friabilă, fără elemente metalice pentru rigidizare, bazându-se doar pe capacitatea formei semisferice de a forma o structură stabilă, dar nu și rigidă. Aceste cupole se deformează la fiecare mișcare de rotație și închidere/deschidere a fantei datorită forțelor pe care le imprimă motoarele. Există multe alte probleme enumerate în capitolul II, care fac ca aceste cupole să nu fie fiabile în timp.
b) Fiabilitatea Această rezistență structurală, mecanică și electronică face ca aceste cupole și observatoare să fie extrem de fiabile în timp. Aceste cupole și observatoare pot funcționa ani la rând fără a apărea nici un fel de problemă. Cunoaștem multe cupole profesionale care au fost folosite fără nici un fel de problemă perioade între 10 și 20 de ani ani, singurele operațiuni de întreținere necesare fiind curățirea lor la exterior. Deși sunt mai mulți producători profesionali de cupole și observatoare, doar unul este suficient de încrezător în cupolele ce le produce încât să ofere cumpărătorilor garanție de 10 ani pentru structura cupolei – Baader Planetarium, aceasta datorită experienței de peste 50 de ani și a celor peste 600 de cupole instalate în toate condițiile de mediu și pe toată suprafața Terrei.
Fiabilitatea cupolelor este și la nivelul electronicii și software-ului. Cupolele profesionale sunt extrem de fiabile în timp și compatibile cu majoritatea componentelor și software-ului nou, beneficiind de upgrade-uri frecvente ale softului.
Spre deosebire de cupolele profesionale, cele de amatori nu sunt deloc fiabile în timp. În general într-o perioadă de câteva luni de la instalare încep să apară primele probleme și defecte grave:
- hopuri în rotație datorită deformării cupolei și deplasării roților pe care aceasta se rotește,
- zgomote mari,
- blocarea trapei,
- pătrunderea apei din precipitații înăuntru,
- pătrunderea prafului în cantitate foarte mare înăuntru și acoperirea telescopului și a tutoror echipamentelor instalate cu o peliculă groasă de praf și mâzgă dacă e un anotimp umed,
- deformarea cupolei și deplasarea panourilor componente astfel încât ușa și trapa nu se mai închid/deschid corect,
- defecte la partea electronică,
- pierderea frecventă a sincronizării cu telescopul etc.
c) Optimizări și componente opționale. Producătorii de observatoare profesionale permit cumpărătorilor să personalizeze cupolele în funcție de necesitățile lor: de exemplu se poate alege între o rotație cu viteză ”standard” sau o rotație la viteză foarte mare, protecție la descărcări electrice, stații meteo încorporate, automatizare în caz de urgență – precum precipitațiile sau întreruperea energiei, se pot realiza mici modificări structurale, mecanice sau electronice pentru a fi compatibilă cu viitorul telescop sau cu viitoarele componente mecanice, electronice sau software ce vor controla întreg ansamblul, permit includerea unei automatizări complete pentru control de la distanță a întregului observator cu componente de autocontrol și decizie automată privind acțiunile diferitor componente ale observatorului.
2. Cupole astronomice profesionale sau de amatori cu false pretenții de profesional
Trebuie însă distins între cupolele și observatoarele cu adevărat profesionale și cele de amatori ce uneori sunt promovate, etichetate de constructori ca profesionale din dorința lor de a inspira potențialilor clienți încredere în produsele lor și de a atrage și segmentul clienților instituționali (universități, muzee, școli, institute de cercetare etc.) fără ca aceste cupole să fie într-adevăr profesionale.
Nu am văzut nici o cupolă de amatori ce să nu își manifeste defectele multiple la scurt timp de la instalare în 15 ani de vizitat, folosit, analizat și participat la instalarea de cupole și în urma discuțiilor cu alți pasionați și profesioniști ce și-au construit observatoare cu cupole de amatori. Dar de fiecare dată era prea târziu pentru aceștia – problemele sunt parte din aceste cupole și neremediabile complet niciodată.
Și în domeniul observatoarelor astronomice și a cupolelor profesionale există diferențe de calitate și fiabilitate la producători diferiți. Dar diferențele sunt mult mai mici, la nivel de detalii constructive care pot influența funcționarea lor în special la nivelul aclimatizării sau rezistenței la condiții de mediu extreme (în zonele polare sau în zonele montante înalte la viteze mari ale vântului sau gheață), dar nu sunt structurale și funcționale. Aceste cupole sunt în general fiabile pentru mulți ani sau chiar zeci de ani. Am văzut cupole de 60-90 de ani vechime ce funcționează și în prezent, inclusiv partea electrică.
3. Producători comerciali de cupole astronomice și observatoare cu acoperiș glisant
a) Cupole profesionale
- Baader Planetarium – cel mai vechi producător european (peste 50 de ani) de cupole astronomice de fibră de sticlă cu diametre de la 2,1m la 8m, instalate pe tot globul, în toate condițiile de mediu. Baader realizează atât cupole clasice cu fantă, cât și cupole cu deschidere completă all-sky. Dacă vreți o cupolă care să reziste și să funcționeze în orice condiții, chiar și la temperaturi și vânturi polare negative de -800 C, în arșita și praful deșerturilor sau pe munți înalți cu rafale de peste 200 km/h, atunci cupolele de la Baader Planetarium sunt singura soluție existentă.
Foarte multe observatoare astronomice instituționale au schimbat cupolele realizate de alți producători după câțiva ani de funcționare cu sincope și defecte cu o cupolă realizate de Baader, marcând astfel sfârșitul problemelor și realizarea neîntreruptă și fără griji a proiectelor de observații astronomice. De asemenea din ce în ce mai mulți amatori fac aceeași schimbare: sătui de ani de probleme de toate tipurile și reparații permanente care nici măcar nu rezolvă complet deficiențele structurale și mecanice ale acestora, investesc într-o cupolă realizată de Baader și ajung astfel să fie liniștiți, fără griji privind funcționarea observatorului. Baader Planetarium realizează în prezent cele mai fiabile cupole existente.
Cupolele Baader sunt disponibile în România prin intermediul firmei noastre, STARMAX, fiind reprezentanul autorizat al Baader. Asigurăm consultanță, instalare și integrarea cu orice telescoape astronomice și instrumente existente în prezent. Folosind cupole Baader putem să oferim observatoare astronomice la cheie, cu telescoape cu aperturi între 30cm și 2m diametrul, împreună cu toată instrumentația pentru observații în domeniul optic.
Cupole astronomice profesionale clasice Baader Planetarium (skywatcher.ro)
Cupole astronomice profesionale All-Sky Baader Planetarium (skywatcher.ro)
Domes (baader-planetarium.com)
- Ash Dome – unul din cei 2 cei mai vechi producători americani de cupole astronomice clasice din metal (peste 50 de ani). În SUA sunt cele mai folosite cupole atât de către instituții de cercetare, muzee, școli, cât și de amatori, în cele mai diverse condiții. Cupolele Ash Dome sunt imaginea clasică a unui observator astronomic american.
- Observa-Dome – al doilea producător american de cupole clasice din metal (peste 50 de ani vechime), Observa-Dome realizează cupole în design clasic, cu fantă din două segmente ce se deschid în lateral pe șine, cel mai vechi design de cupole astronomice. Cupolele Observa-Dome sunt folosite de multe instituții de cercetare, educație, muzee atât americane, cât și din alte țări de pe glob, precum și de mulți astronomi amatori bogați.
Observatory Domes & Telescope Shelters | Observa Dome Laboratories (observa-dome.com)
- Gambato – singurul producător european de cupole clasice cu fantă din metal, inclusiv cu izolație termică. Cupolele Gambato respectă designul de acum 100 de ani a cupolelor astronomice, cu fantă din două segmente, două uși, ce se deschid în lateral pe o șină, dar aduse la zi în privința materialelor și automatizării electronice. Cupolele Gambato sunt rezistente, fiabile și asigură toate condițiile pentru protecția și funcționarea optimă a unui telescop astronomic. O dată la 10 ani se recomandă o revizie completă a cupolei, fiind necesare schimbarea rolelor datorită eroziunilor ce apar la mecanismul de rotație.
Gambato realizează în prezent și observatoare cu acoperiș glisant din metal.
Observatory domes | Gambato Srl
Cupolele astronomice Observa-Dome și Gambato au același design, cu mici diferențe constructive, estetice, precum și posibilitatea de a include izolație termică oferită de Gambato. Fanta din două segmente în lateral este cea mai simplă modalitate de asigurare a închiderii/deschiderii cupolei, dar are trei dezavantaje față de modelele actuale de fante, motiv pentru care nu se mai folosește: dacă nu este realizată bine, închiderea poate fi imperfectă și apa de ploaie intră foarte ușor înăuntru; șinele pe care se deschid segmentele fantei îngheață de obicei iarna datorită zăpezii ce se depune pe ele, astfel că nu mai poate fi folosită cupola; masivitatea șinelor și a ușilor, care în poziție deschisă afectează aerodinamicitatea cupolei, compensată însă prin masivitatea ei datorită construcției din metal. Cupolele din metal sunt din acest motiv și cele mai scumpe tipuri de cupole.
b) Cupole semiprofesionale sau profesionale cu rezerve
- Astro Haven – este producător american de cupole cu deschidere completă all sky. Cupolele Astro Haven sunt folosite atât de observatoare astronomice instituționale și de amatori, cât și pentru alte scopuri în industria spațială, de comunicații și militară. Datorită faptului că acestea se deschid complet sub forma unor petale sunt folosite acolo unde accesul telescopului la tot cerul este esențial, pentru observații la obiecte ce se deplasează rapid precum sateliții, pentru comunicații optice sau laser cu sateliții. De asemenea sunt folosite pentru a adăposti diferite instrumente și senzori în industria de apărare și la bordul navelor maritime.
Astro Haven e un producător relativ nou cu o vechime de peste 20 de ani, cu origini canadiene, dar în prezent e o companie 100% americană. Fondatorul companiei este cel care a inventat cupolele astronomice cu deschidere completă, all sky.
Cupolele Astro Haven sunt o soluție bună de cupole cu deschidere completă, destul de fiabile în condiții de mediu normale. În condiții extreme (temperaturi polare sau vârfuri muntoase înalte) și la exploatare intensă fiabilitatea lor este scăzută.
Dome Manufacturer | Low Cost Dome Construction – Astro Haven
- PierTech – un producător american de observatoare cu acoperiș glisant și cupole cu fantă metalice. PierTech este o companie nouă. Principalul lor produs cu care au apărut în domeniul dispozitivelor pentru astronomie a fost stâlpii de aluminiu electro-mecanici cu înălțime reglabilă pentru monturi astronomice. Stâplii sunt de fapt coloane electro-mecanice pentru industria mobilei realizate de compania Linak. PierTech le-a dat un alt scop acestor stâlpi reglabili.
PierTech s-a făcut cunoscută și prin observatoarele din aluminiu cu acoperiș glisant, numite Tele-Station, ce sunt oferite sub formă de kit. Cumpărătorii trebuie să își instaleze singuri noul observator – lucru destul de simplu dacă ai abilități tehnice și mâini suplimentare de ajutor. Acestea sunt realizate din profile de aluminiu, închise cu panouri termoizolante din aluminiu. Acoperișul este manual sau motorizat, putând fi controlat din PC. Aceste observatoare sunt folosite atât de observatoare instituționale profesionale, cât și de amatori. Avantajul lor este prețul scăzut, fiabilitatea, accesul la tot cerul și posibilitatea de a monta mai multe telescoscoape în interior în cazul modelelor mai mari.
Totodată PierTech realizează și o cupolă clasică de observator din metal, însă diferită față de cele obișnuite – cupola poate fi așesată direct pe sol, iar fanta poate fi folosită ca și ușă.
- Uniwersal – o companie poloneză apărută în anii 80 ai secolului XX, ce realizează cupole astronomice din fibră de sticlă clasice cu fantă. Designul și structura sunt solide, asemănătoare cu cupolele Baader, dar nu includ izolație termică. Mecanica este mai simplă, folosind pentru rotație angrenarea prin cremalieră cu un motor industrial, iar pentru fantă motor industrial pentru fanta superioară și piston hidraulic pentru cea inferioară. Este o cupolă semi-profesională realizată mai ieftin decât celelalte modele, dar fără a face compromisuri la calitate și funcționalitate.
Firma noastră comercializează în România cupolele Uniwersal ca o alternativă mai ieftină față de cupolele Baader.
Cupole astronomice pentru amatori (skywatcher.ro)
c) Cupole de amatori
- ScopeDome – producător polonez de cupole cu fantă din fibră de sticlă cu o formă atipică, apărut odată cu criza din 2008 – de la producția de bărci s-au reprofilat pe construcția de cupole astronomice. De-a lungul anilor mecanica și electronica a fost îmbunătățită, dar designul este cel original, atipic, ce induce în eroare privind diametrul interior – producătorul le clasifică după diametrul maxim interior care este mai mare decât cel util dat de baza de rotație. Cupola este plină de problemele tipice cupolelor de amatori, de la structură, la mecanică, la electronică, închidere imperfectă. Aceste cupole sunt mai mult un proiect și nu un produs finit. Amatorii și instituțiile ce ajung să cumpere o astfel de cupolă trebuie să efectueze modificări și reparații frecvente, de câte ori e nevoie. Condensul interior, umezeala, praful, curentii de aer, miscarea de rotatie cu hopuri, urmarire imprecisa a telescopului si mici defecte sunt specifice acestor modele si nu se poate scapa de ele. Cu toate acestea este cea mai solidă cupolă ieftină de amatori. Pentru uz domestic, cu supraveghere continuă și abilități de a repara toate problemele cupolei si telescopului ce apar poate fi folosită în regim de amator. Dar nu este o cupolă fiabilă.
Cupolele ScopeDome sunt populare în UE și au apărut și în România în ultimii ani. Atractivitatea lor este dată de prețul mic, preț ce cumpără nu doar o cupolă, ci și o problemă.
ScopeDome – ScopeDome Your window to Universe
- Pulsar – un producător britanic de cupole clasic cu fantă din fibră de sticlă pentru amatori, ce realizează două modele cu diametre de 2,1m și 2,6m. Cupolele Pulsar sunt printre cele mai ieftine cupole astronomice cu fantă, acest preț fiind realizat prin economii de materiale peste tot unde s-a putut: de la grosimea pereților ce au doar 6mm, angrenare cu cremalieră, lipsa unui inel rotație, angrenare cu lanț de plastic a fantei, motoare simple, lipsa oricăror elemente de izolație (cu excepția siliconului) a îmbinărilor și a fantelor, role simple cu șurub pe care se rotește cupola – toate problemele tipice unei cupole de amatori nefiabilă. Cupola se livrează în kit, cumpărătorii trebuind să o instaleze urmând manualul de instalare.
Așa cum este ea furnizată, fără nici un element de izolare, cupolele Pulsar sunt un distrugător de telescoape, umezeala condensându-se atât pe exterior, cât și pe interior toamna, iarna și primăvara, iar vara comportându-se ca o seră. Nedevierea de la designul clasic o face însă servisabilă: amatorii pot înlocui toate piesele problematice cu componente de calitate mai bună din comerț, se poate realiza un inel de rotație metalic, iar în momentul instalării se pot monta garnituri EPDM și panouri termoizolante pentru izolarea ei parțială. Toate acestea transformă cupola ieftină în una scumpă, dar utilizabilă.
Firma noastră, STARMAX, comercializează în România cupolele Pulsar, ca cea mai ieftină cupolă utilizabilă, cu mențiunea necesității unor îmbunătățiri.
Cupole astronomice Pulsar (skywatcher.ro)
- Technical Innovations – un producător american mai vechi de cupole astronomice din fibră de sticlă, din 1992, produce 3 modele ieftine de cupole, cu diametre de 6 picioare (1,8m), 10 picioare (3m) și 15 picioare (4,5m). Într-o vreme în care nu prea existau producători de cupole astronomice ieftine, cupolele Technical Innovations au fost mult timp foarte populare datorită prețului mic al acestora și au ajuns astfel să fie cumpărate de amatori, școli, universități și institute de cercetare și să fie răspândite pe tot globul. Principul lor atu este prețul mic în gama cupolelor de fibră de sticlă. Cupolele funcționează acceptabil dacă sunt instalate corect și dacă există în permanență o persoană care poate interveni repede când apare o defecțiune, dacă sunt întreținute și reparate permanent. Ele suferă de problemele tipice ale cupolelor ieftine de fibră de sticlă:
- Pereții subțiri se deformează sub acțiunea gravitației Pământului și a forțelor ce apar în momentul rotirii cupolei, astfel că după un număr de luni de la instalare cupola se lărgește în lateral roțile își schimbă poziția și unele nu mai au contact cu cupola, marginile fantei se freacă de marginile cupolei și se deschide greu, iar ușa de intrare și pereții inferiori se deformează;
- Lipsa unui inel de rotație și a unui inel rigid pe care să fie fixate roțile. Roțile pe care se mișcă cupola sunt fixate în lateralele peretelui inferior și fac contact direct cu panourile parții mobile a cupolei, fără nici un inel de rotație. Cupola mobilă are pe partea inferioară o banda abrazivă menită să crească frecarea dintre roți și cupolă. Rezultatul lipsei inelului și a deformărilor panourilor: mișcare cu hopuri și zgomot, în timp roțile se deplasează și cupola se deformează astfel că nu mai fac toate contact cu partea mobilă, ;
- Fanta din 2 părți se deschide într-o singură direcție prin glisare a panourilor unul peste altul pe fâșii de teflon, fără nici un fel de ghidaj care să faciliteze deschiderea. Rezultatul: mișcare greoaie și blocarea frecventă a panourilor fantei;
- Un motor zgomotos de ștergător de parbriz este folosit pentru a deschide cu greu prin intermediul unor cabluri metalice fanta cupolei;
- Până la 4 motoare zgomotoase rotesc încet cupola;
- Dacă nu se izolează cu mult silicon absolut toate îmbinările panourilor în momentul instalării și nu este reizolată cu silicon o dată la câțiva ani apa din precipitații va intra înăuntru și va cădea pe instrumente sau pe podea datorită lipsei vreunui sistem de dirijare în exterior a apei de ploaie și a lipsei garniturilor de etanșeizare;
- Mecanica și electronica cupolei nu sunt fiabile în timp. Deși producătorul oferă inclusiv o automatizare pentru cupolă cu software dedicat de comunicare între calculator, telescop și cupolă, calitatea slabă a structurii cupolei, mecanicii și părții electrice nu permit utilizarea fiabilă de la distanță. Multe cupole instalate departe de casele amatorilor au rămas blocate într-o poziție deschisă datorită defectării componentelor fiind nevoie de calătorii pentru repararea lor.
Technical Innovations – Manufacturer of Home-Dome and Pro-Dome Observatories (homedome.com)
- NexDome – este o companie canadiană ce realizează cupole astronomice din plastic – ABS în mod industrial, prin injectare în formă a panourilor. Există un singur model de 2,2m diametrul. Cupolele se livrează în kit, cumpărătorul trebuie măsoare și să dea toate găurile necesare pentru a-și instala cupola și elementele mecanice și electronice. În felul acesta prețul este și mai mic decât la cupolele de fibră de sticlă, fiind și motivul pentru care există cumpărători pentru ele. Singura lor calitate este prețul mic. Deficiențele sunt majore și de toate tipurile: calitatea panourilor, deformări, găuri de la imbinari ce nu pot fi astupate eficient, șine de plastic pentru rotație, capacitatea sporită de condens a plasticului subțire față de fibra de sticlă, contractarea la frig și dilatarea la căldură a cupolei și deformarea acesteia cu efect asupra rotației și deschiderii fantei și multe altele – forumurile de discuții sunt revelatoare. Cupolele sunt disponibile și în Europa. Este cel mai eficient distrugător de telescoape!
NexDome, The most affordable and true personal obervatory
- ExploraDome – producător american de cupole din polietilenă injectată în formă, livrată în kit. Există un singur model de 8 picioare – 2,4m. Cupola este mai bine construită decât cea de la NexDome, dar are aceleași probleme tipice cupolelor ieftine de plastic neizolate.
Exploradome | Astronomy on Your Terms (explora-dome.com)
IV. Concluzii
Cupolele astronomice și observatoarele cu acoperiș glisant sunt construcții ce pot îmbunătăți performanțele, modalitățile și timpul de utilizare a unui telescop sau le pot degrada în funcție de calitatea și fiabilitatea acestora. O cupolă astronomică sau un observator cu acoperiș glisant bun, proiectat și executat corect și cu componente bune va îmbunătăți și facilita întotdeauna experiența, folosirea telescopului va fi o bucurie, va fi naturală, iar rezultatele personale sau științifice vor apărea ușor. Un observator astronomic cu probleme va transforma activitatea de observare astronomică într-o muncă și într-o corvoadă, ce va avea loc din ce în ce mai rar!
Vreți să vă construiți propriul observator astronomic? Intrați pe situl nostru www.skywatcher.ro pentru a vedea cupolele și observatoarele profesionale și pentru amatori pe care le avem!
Aveți întrebări legate de cupole și observatoare astronomice? Lăsați un comentariu, trimiteți un mesaj, un email, sunați-ne și vă vom răspunde!