SkyWatcher.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastră.  Înainte de a continua navigarea pe site vă rugam să citiți conținutul Politicii privind cookie-urile. Prin continuarea navigării pe acest site confirmați acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii privind cookie-urile.

close

Glosar de termeni din astronomie

de
Apreciaza0

A

Altitudine: În astronomie, altitudinea unui obiect ceresc este distanţa unghiulară deasupra sau dedesubtul orizontului

An- lumină (ly): Un an lumină este distanţa pe care lumina o traversează în vid în timp de un an la viteza de 299.792 km/ sec.Având 31.557.600 de secunde într-un an, anul lumină înseamnă o distanţă de 9,46 X 1 trilioane km (5.87 X 1 trilioane mile).

Apertura obiectivului: Diametrul oglinzii sau lentilei primare a telescopului; cu cât deschiderea este mai largă, cu atât este mai mare puterea de adunare a luminii a telescopului.

Ascensie dreapta: (RA): Distanţa unghiulară a unui obiect ceresc înspre est de-a lungul ecuatorului ceresc de la echinocţiul de primavară, măsurată în ore, minute şi secunde.

Asterism: O mică grupare neoficială de stele de pe cerul nopţii.

Asteroid: Corp pietros mic ce orbitează în jurul unei stele.

Astrologie: Credinţă preudoştiinţifică potrivit căreia poziţiile stelelor şi planetelor exercită influenţă asupra oamenilor; astrologia  nu are nimic în comun cu astronomia.

Auroră: Emisie de lumină atunci când particulele încărcate de vântul solar lovesc şi excită atomii şi moleculele în partea superioară a atmosferei unei planete.

Azimut: Distanţa unghiulară a unui obiect înspre est de-a lungul orizontului măsurată de unde ar trebui să fie nordul, între meridianul astronomic (linia verticală care trece prin centrul cerului şi punctele de nord şi sud ale orizontului) şi linia verticală care conţine corpul ceresc a cărui poziţie se doreşte a fi măsurată.

C

Colimarea: Actul de aliniere perfectă a elementelor optice ale telescopului.

Centura Kuiper: O regiune aflată dincolo de orbita lui Neptun ce se extinde la cca 1000 AU şi care este o sursă de comete cu perioadă scurtă.

D

Declinaţia (DEC): Distanţa unghiulară a unui corp ceresc la nord sau sud de ecuatorul ceresc. S-ar putea spune că corespunde latitudinii de pe suprafaţa Pământului.

Discul Airy: Dimeniunea aparentă a discului unei stele produsă chiar şi de un sistem optic perfect. Deoarece steaua nu poate fi focalizată perfect, 84% din lumină se va concentra într-un singur disc şi 16% într-un sistem de inele înconjurătoare.

Distanţa focală: Distanţa dintre o lentilă(oglindă) şi punctul la care este focalizată imaginea unui obiect aflat la infinit. Distanţa focală împărţită la diametrul oglinzii sau a obiectivului se numeşte raportul focal.

E

Ecliptica: Proiecţia orbitei Pământului pe sfera cerească. Poate fi definită şi ca ‘traiectoria anuală aparentă a Soarelui faţă de Stele’.

Ecuatorul ceresc: Proiecţia ecuatorului Pământului pe sfera cerească. Împarte cerul în două emisfere egale.

L

Luna descrescătoare: Perioada din ciclul lunar dintre luna plină şi luna nouă, atunci când porţiunea sa iluminată descreşte.

Luna crescătoare: Perioada din ciclul lunar dintre luna nouă şi luna plină, atunci când porţiunea sa iluminată creşte.

M

Magnitudinea absolută: Magnitudinea aparentă pe care ar avea-o o stea dacă ar fi observată de la o distanţă standard de 10 parsec sau 32,6 ani lumină. Magnitudinea absoultă a Soarelui este de 4,8 la o distanţă de 10 parsec, ar putea fi vizibilă pe Pământ într-o noapte clară fără lună departe de lumina de suprafaţă.   

Magnitudinea aparentă: O măsură a strălucirii relative a unei stele sau a altui obiect ceresc aşa cum este percepută de un observator de pe Pământ.

Magnitudinea: este o măsură a strălucirii corpurilor cereşti. Stelelor celor mai strălucitoare li se atribuie magnitudinea 1 şi celor din ce în ce mai slabe magnitudini de la 2 la 5. Cele mai slabe stele care pot fi observate fără telescop au magnitudinea de cca 6. Fiecare pas de magnitudine corespunde unui raport de strălucire de 2,5. Astfel o stea cu magnitudinea 1 este de 2,5 ori mai strălucitoare decât o stea cu magnitudinea 2 şi de 100 de ori mai strălucitoare decât o stea cu magnitudinea 5. Cea mai strălucitoare stea, Sirius, are o magnitudine aparentă de -1,6, luna plină de -12,7 iar strălucirea Sorelui, exprimată pe scala de magnitudine, -26,78. Punctul zero al scalei de magnitudine aparentă este arbitrar.

Meridianul:O linie de referinţă pe cer care începe la polul nord ceresc şi se sfârşeşte la polul sud ceresc şi care trece prin zenit. Dacă sunteţi cu faţa spre sud, meridianul începe de la orizontul dumneavoastră sudic şi trece direct desupra capului dumneavoastră până la polul nord ceresc.

Messier, Charles: Un astronom francez de la sfârşitul anilor 1700 care căuta cu precădere comete. Cometele sunt obiecte slab luminoase şi difuze astfel că Messier a catalogat obiectele care nu sunt comete pentru a-şi facilita căutarea. Acest catalog a  primit numele de Catalogul Messier şi cuprinde obiecte de la M1 până la M110.

Montura Alt-Azimut: O montură a telescopului folosind două axe de rotaţie independente permiţând mişcarea instrumentului în Altitudine şi Azimut.

Minut de arc: Unitate de mărime unghiulară egală cu 1/60 dintr-un grad.

Montura ecuatorială: O montură a telescopului în care instrumentul este plasat pe o axă paralelă cu axa Pământului; unghiul axei trebuie să fie egal cu latitudinea la care se află observatorul

N

Nebuloasă: Nor interstelar de gaze şi praf. Desemnează orice obiect ceresc cu aparenţă neclară.

Nova: Deşi în limba latină nova înseamnă ‘nou’, ea desemnează o stea care la sfârşitul ciclului său de viaţă devine brusc deosebit de strălucitoare.

P

Planetele Joviene: Oricare dintre cele patru planete gigantice gazoase aflate la o distanţă mai mare faţă de Soare decât planetele terestre: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun.

Polul ceresc: Proiecţia imaginară a polului nord sau sud al axei de rotaţie a Pământului pe sfera cerească.

Polul nord ceresc: Punctul din emisfera Nordică în jurul căruia par să se rotească toate stelele. Acesta este rezultatul faptului că Pământul se roteşte în jurul unei axe care trece prin polii cereşti de nord şi de sud. Steaua Polaris se află la mai puţin de un gradfaţă de acest punct şi de aceea i se mai spune Steaua Polară.

Paralaxa: este diferenţa dintre poziţia aparentă a unui obiect faţă de un fundal atunci când este privită de către un observator din două locaţii diferite. Aceste poziţii şi poziţia reală a obiectului formează un triunghi din care unghiul de poziţie(paralaxa) şi distanţa obiectului pot fi determinate dacă se cunoaşte distanţa dintre punctele de observaţie şi dacă a fost măsurată direcţia unghiulară a obiectului de la fiecare poziţie până la capetele distanţei/liniei dintre ele. Metoda tradiţională în astronomie de a determina distanţa până la un obiect ceresc este de a-i măsura paralaxa (unghiul de poziţie).

Parfocal: Desemnează un grup de oculare care pentru a fi focalizate au nevoie de aceeaşi distanţă de la planul focal al telescopului. Aceasta înseamnă că dacă focalizaţi un ocular parfocal atunci toate celelalte oculare parfocale dintr-o anumită linie de oculare vor fi focalizate.

Parsec: Distanţa la care o stea va avea unghiul de poziţie de o secundă de arc. Este egal cu 3,26 ani lumină, 206.265 unităţi astronomice sau 30.8000.000.000.000 km. (în afară de Soare, nici o stea nu se află la mai puţin de un parsec de noi.)

Punct sursă: Un obiect care nu poate fi  transformat într-o imagine deoarece este prea departe sau prea mic este considerat un punct sursă. O planetă este departe dar poate fi transformată într-un disc. Cele mai multe stele nu pot fi transformate în discuri  deoarece se află prea departe.

R

Reflector: Un telescop în care lumina este captată cu ajutorul unei oglinzi.

Rezoluţie: Unghiul minim detectabil de către un sistem optic. Datorită difracţiei, există o limită a unghiului minum, adică rezoluţia. Cu cât deschiderea este mai mare, cu atât este mai bună rezoluţia.

Rata siderală: Aceasta este viteza ughiulară de rotaţie a Pământului. Motoarele de urmărire conduc telecopul la această viteză. Rata/viteza este de 15 secunde arc pe secundă sau 15 grade pe oră.

Roi deschis: Una din grupările de stele concentrate de-a lungul planului Căii Lactee. Cele mai multe au o aparenţă asimetrică şi constituie formaţiuni dezordonate. Ele cuprind de la douăsprezece până la mai multe sute de stele.

S

Secundă de arc: Unitate de mărime unghiulară egală cu 1/3.600 dintr-un grad(sau 1/60 dintr-un minut de arc).

Stele binare: Stelele binare(duble) sunt acele perechi de stele care, datorită atracţiei gravitaţionale reciproce orbitează în jurul unui centru de masă comun. Dacă un grup de trei sau mai multe stele se rotesc una în jurul celeilalte, se numeşte sistem multiplu. Se crede că aproximativ 50% dintre toate stelele aparţin de sisteme binare sau multiple. Sistemele cu componente individuale care pot fi văzute separate printr-un telescop se numesc sisteme vizuale binare sau sisteme vizuale multiple. Cea mai apropiată ‘stea’ de sistemul nostru solar, Alfa Centauri, este de fapt cel mai apropiat de noi sistem de stele; este format din trei stele, două foarte asemănătoare cu Soarele nostru şi una roşie, mică ce orbitează în jurul alteia.

Sfera cerească: O sferă imaginară ce înconjoară Pământul, concentrică cu centrul Pământului.

Stea variabilă: O stea a cărei strălucire variază în timp fie datorită proprietăţilor ei inerente, fie cuiva care eclipsează sau pune în obscuritate strălucirea stelei.

T

Terminator: Linia de graniţă dintre porţiunea întunecată şi cea luminată a lunii sau a unei planete.

U

Unitate Astronomică(AU): Distanţa dintre Pământ şi Soare. Este egală cu 149.597.900 km, de obicei rotunjită la 150.000.000 km.

Univers: Totalitatea lucrurilor, evenimentelor, relaţiilor şi energiilor astronomice care pot fi descrise în mod obiectiv.

Z

Zenit: Punct de sfera cerească situat direct deasupra observatorului.

Zodiac: Porţiunea din sfera cerească aflată pe o distanţă de 8 grade de fiecare parte a eclipticii. Traiectoriile aparente ale Soarelui, Lunii şi planetelor, exceptând câteva porţiuni din traiectoria lui Pluto, se înscriu în aceast spaţiu. Zodiacul cuprinde douăsprezece porţiuni sau semne, fiecare cu o lăţime de 30 de grade. Aceste semne coincid cu constelaţiile zodiacale de acum cca 2000 de ani. Datorită precesiunii axei Pământului, echinocţiul de primăvară s-a mutat spre vest cu aproape 30 de grade faţă de cum era acum 2000 de ani; semnele s-au modificat şi ele şi nu mai coincid cu constelaţiile.

Lasa un comentariu
Lasa un raspuns
Va rugam sa va autentificati login pentru a posta un comentariu

Setări

Meniu

Creeaza gratuit un cont pentru a putea avea o lista de produse apreciate

Conectare

Creeaza-ti un cont gratuit pentru a putea utiliza liste personale.

Conectare