Ce inseamna raportul focal si de ce este important in astrofotografie?
Raportul focal este o proportie intre distanta focala a telescopului si diametrul obiectivului, ambele exprimate in milimetri. Astfel, un telescop cu diametrul oglinzii principale de 200mm si o distanta focala de 1000mm are un raport focal f/5. Sau, stiind raportul focal al telescopului si diametrul oglinzii principale putem afla distanta focala a oglinzii. Termenul de raport focal este foarte familiari fotografilor, obiectivele foto fiind identificate dupa raportul lor focal. In cazul camerelor foto, un obiectiv cu un raport focal mai mic va produce imagini mai luminoase pe film sau cip, permitand astfel expuneri mai scurte cand sunt fotografiate obiecte slab iluminate. Acelasi lucru este valabil pentru telescoape. Telescoapele cu raporturi focale mai mici vor produce imagini mai luminoase pe cip, reducand timpul de expunere necesar pentru a surprinde obiecte putin stralucitoare. Telescoapele cu raporturi focale mai lungi necesita expuneri mai lungi pentru obtinerea unui acelasi nivel de detaliu comparativ cu un telescop cu un obiectiv identic, dar cu un raport focal mai mic.
De aceea pentru fotografie deepsky se prefera telescoapele cu raporturi focale mai mici sau a caror raport focal poate fi redus cu reducatoare de focala. In acest sens, astrografele sunt realizate cu raporturi focale mici pentru a reduce timpul de expunere necesar pentru obtinerea unui anumit nivel de detaliu. Fotografia deepsky insa se poate realiza la fel de bine cu telescoape cu raporturi focale mai lungi, insa timpul de expunere necesar pentru obtinerea unui aceluiasi nivel de detaliu va creste. In general raporturi focale intre f/5 si f/7 sunt considerate adecvate pentru fotografia deepsky. Raporturi focale mai mici de f/5 se regasesc doar la instrumentele special optimizate pentru astrofotografie (anumite refractoare, reflectoare, camere schmidt sau telescoape schmidt-cassegrain a caror oglinda secundara a fost inlocuita cu un sistem Fastar sau HyperStar).
Pentru fotografia planetara si lunara raportul focal al telescopului necesar pentru surprinderea detaliilor este relativ mare, raporturi focale intre f/20 si f/50 fiind curent utilizate de astrofotografi. Planetele sunt obiecte de marimi unghiulare mici, iar pentru surpinderea detaliilor e nevoie de obtinerea unor puteri de marire foarte mari, ceea ce inseamna distante focale lungi si raporturi focale mari. Fiind obiecte foarte stralucitoare, timpii de expunere utilizati in general sunt sub 1/10 secunde si se pot utiliza cu succes telescoape cu raporturi focale mari (fie native, fie prin utilizarea unor lentile barlow pentru a amplifica distanta focala).
Raportul focal insa nu are acelasi efect asupra observatiilor vizuale. Un telescop cu un raport focal mai mic nu va produce imagini mai luminoase fata de un telescop cu un raport focal mai mare. Imaginea vazuta printr-un telescop cu diametrul de 200mm si raportul focal f/5 si cea vazuta printr-un telescop cu diametrul de 200mm si raportul focal f/8 va fi identica daca se folosesc puteri de marire identice. In cazul observatiilor vizuale luminozitatea unui obiect vazut prin telescop depinde de dimensiunea obiectivului telescopului si puterea de marire folosita. Astfel cu cat diametrul obiectivului telescopului este mai mare cu atat imaginile produse sunt mai luminoase intrucat telescopul capteaza mai multa lumina. Cu cat obiectivul telescopului capteaza mai multa lumina cu atat imaginea produsa de acesta poate fi marita mai mult. Cu cat puterea de marire este mai mare, cu atat imaginea va fi mai putin luminoasa.
